REVITALIZAREA JOCURILOR TRADIŢIONALE ALE COPILĂRIEI
Jocurile constituie o parte însemnată a patrimoniului imaterial al comunităţii şi merită să fie valorizate în plan cultural, pentru că reprezintă o manieră persuasivă şi accesibilă de educare a copiilor pentru integrarea lor în societate şi în mediul cultural. (Dumănescu Luminița, Jocurile copilăriei de altadată, în Caiete de Antropologie Istorică, 2008)
“Braşovul, capitala jocurilor tradiţionale” este un proiect cultural implementat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” din Braşov, in cadrul programului PA17/RO13 Promovarea diversităţii in cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural European, finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.
“Braşovul, capitala jocurilor tradiţionale” propune o metoda originală de valorificare a jocurilor tradiţionale aflate în patrimoniul imaterial transilvănean, în special cel aparţinând Ţării Bârsei, prin derularea unor concursuri şi festivaluri care implică activităţi de animaţie culturală.
Obiectivul proiectului este cunoaşterea, revitalizarea, promovarea şi valorificarea jocurilor tradiţionale pentru copii ca şi componente ale patrimoniului cultural imaterial şi ale multiculturalismului din regiunea Sud-Estul Transilvaniei
Grupul ţintă:
- elevii braşoveni din clasele pregătitoare si clasele I-VIII prin implicarea în Concursul interşcolar “Auraş Păcuraş”, prin implicarea în Festivalul jocurilor tradiţionale “Auraş Păcuraş”
- cadrele didactice din şcolile implicate, prin dobândirea de noi competenţe în domeniul educaţiei non-formale
- adolescenţi, tineri, studenţi şi voluntari prin implicarea în activităţile proiectului.
Beneficiari:
copii, cadre didactice,adolescenti, tineri si voluntari, Primaria Brasov, comunitatea locala, parinti
Activităţile principale
- Identificarea, documentarea, cercetarea, inventarierea şi actualizarea permanentă a diverselor elemente ale patrimoniului imaterial reprezentat de jocurile pentru copii, adolescenti si adulti din Braşov, cu participarea specialiştilor;
- Prezervarea, promovarea şi punerea în valoare a patrimoniului, prin organizarea de evenimente la nivel local, regional şi naţional;
- Transmiterea în forme autentice a conţinuturilor specifice, prin sistemul de educaţie formală şi nonformală, şi prin mijloacele de informare în masă specifice bibliotecii si mass media;
- Crearea unor relaţii de colaborare între bibliotecă şi unităţile şcolare şi ONG-urile interesate în promovarea unei vieţi dinamice şi a tradiţiilor îin vederea constituirii unei mase critice de amatori ai practicării jocurilor tradiţtionale ca o alternativa la modalitatile existente de petrecere a timpului liber atat in plan cultural cat si in planul activitatilor sportive.
Ideea proiectului s-a născut din dorinţa de a revitaliza jocurile tradiţionale de altădată, de a le face cunoscute şi generaţiilor actuale, care, având acces la tehnologiile moderne, riscă să se îndepărteze de autenticitatea şi frumuseţea acestora, ca parte a identităţii culturale şi naţionale. Jocul este modalitatea copiilor de a comunica, de a experimenta şi de a învăţa. Simtul ludic nu dispare odată cu copilăria, fapt atestat de existenţa a numeroase jocuri care sunt practicate de tineri şi adulţi în cadrul anumitor evenimente. Unele dintre aceste jocuri au ajuns însă sa fie practicate tot mai rar si chiar abandonate de către tinerii de azi. În trecut, în Braşovul medieval, şi în Transilvania, breslele mesteşugăreşti şi autorităţile publice încurajau şi premiau tineri care se distingeau la anumite jocuri şi concursuri. Practicarea jocurilor tradiţtionale prin metode inovative este o activitate care trebuie cultivată pentru că jocul are un caracter universal ca şi spiritul ludic şi constituie o punte de legatură între diferitele culturi şi civilizaţii. Jocul tradiţional conservă uneori elemente din practici magice păgîne, împrumuturi din diverse ritualuri de iniţiere şi reminiscenţe ale manifestărilor agonisitice din lumea greco-romana păgînă. Jocul tradiţional poate ilustra cel mai bine însemnătatea moştenirii culturale antice şi dialogul contemporan al culturilor.
Potrivit Repertoriului Naţional de Patrimoniu Cutural Imaterial “folclorul copiilor este o categorie cu atestare universală, variante zonale sau locale ale acestuia fiind purtătoarele unui specific cultural prin care se identifică comunităţile.”